luni, 8 noiembrie 2021

Azi doare, chiar si scuzele dor

Azi nu a primit flori, a primit doar scuze, ``promit ca nu se mai intampla``, dar stie ca se va repeta daca nu pleaca. In mintea ei rasuna doar: ``Tati, nu o mai lovi pe mami, inceteaza, opreste-te!`` Dar s-a aparat! si si-a promis siesi sa plece cat mai repede, cat mai departe. Nu pentru ea, caci ea isi doreste propria moarte dinainte de a trai cu adevarat. Pentru copiii ei trebuie sa plece, pentru ca ei merita liniste si armonie. Pentru ca fata ei sa stie ca nu asa arata o familie, ca nu asa trebuie sa se poarte un barbat cu o femeie, iar ca fiul ei sa stie ca o femeie nu trebuie lovita in nici un fel.
Doare, o doare tare, si nu fizic. Inima se sfarama in mii de bucatele. Cum a ajuns aici? Ea, care era puternica si desteapta, a ajuns o epava emotionala.
Se repeta cuvintele in cap, ca o placa stricata:` Nu esti buna de nimic, nu meriti nimic, nu o sa reusesti nimic, mori, am sa stau pe capul tau pana am sa te distrug total si definitiv.` Iar apoi isi aduce aminte cand a chemat politia si una din politiste i-a zis: de ce nu pleci copiii? Unde sa plece? Unde sa se duca? Fara ajutor...fara nimic. Dar trebuie sa lupte, pentru copiii ei minunati!

Acest fragment face parte din cartea: Adult defect intr-un univers perfect!(sau e invers?) Reproducerea partiala sau integrala a acestui text contravine legislatiei in vigoare a drepturilor de autor!